Este foarte posibil ca un lucru pe care tu il vezi de mult timp ca pe un „defect” sa nu fie chiar asa in realitate. De fapt, este foarte probabil ca acel lucru pe care tu il respingi la tine sa fie o problema a increderii de sine. Haideti sa vedem.

Cum pot sa-mi accept defectele? Daca cineva ne-ar intreba ce nu ne place cu adevarat la noi, probabil multi am raspunde la fel „Foarte multe”. Dar, mai sunt si persoane care spun ca nu au niciun defect si se accepta asa cum sunt.

Cei din ultima categorie sigur vor spune o minciuna deoarece cu siguranta fiecare dintre noi are un lucru care-l face sa fie incomod si sa nu-i placa la el. Cateodata mai ascundem astfel de „defecte” pe sub haine, fiind mai timizi, nesiguri pe fortele noastre.

Foarte multe persoane se eticheteaza ca avand un „defect” in functie de o anumita trasatura fizica care, clar, nu ar trebui vazuta ca pe o anomalie sau un defect. Nu trebuie sa ne respingem pe noi insine. Un nas mai proeminent nu este un defect – este o trasatura normala. Kilogramele in plus, inceputul de chelie sau pistruii nu ar trebui considerate NICIODATA defecte.

Ceea ce se afla in spatele acestor autoevaluari negative este o problema de nesiguranta si autoacceptare. Adevaratele defecte ale oamenilor sunt rareori vizibile – iresposabilitatea, lenea, egosimul sau mandria sunt aspecte care au nevoie de multa munca pentru a le imbunatati sau schimba.

Cum pot sa-mi accept totusi defectele?

Cu totii avem diverse „defecte” dar si un numar foarte mare de calitati si virtuti. Fiinta umana implica foarte des combinarea acestor trasaturi ce ne fac imperfecti, frumosi si UNICI.

Este, de asemenea, posibil ca unul din defectele noastre sa fie vorbitul excesiv – sa fim unul din acei oameni care abia-si mai lasa interlocutorul sa spuna cateva cuvinte. Dar, recunoasterea si asumarea, ne permite sa gestionam acest lucru care ne defineste si care ne poate aduce, in vreun fel, diverse probleme.

Acceptarea defectelor trebuie sa treaca de un aspect primordial – sa stii ca ceea ce nu iti place la tine nu este un defect.

Obiceiul de a-ti critica trasaturile fizice

Cu siguranta foarte multi dintre noi ne criticam anumite trasaturi ale corpului care nu ne plac insa pentru unele persoane acest obicei devine unul nociv chiar daca nu constituie, in sine, un defect. Ele sunt pur si simplu niste trasaturi care ne modeleaza si ne fac diferiti de restul.

Nici greutatea, nici inaltimea, nici unele probleme ale pielii si cu atat mai putin handicapurile – NU constituie un defect. Drept urmare, urmatoarea noastra intrebare ar fi – atunci ce putem considera ca a fi un defect?

Sunt unele lucruri negative care pot fi daunatoare atat pentru noi cat si pentru ceilalti. Printre acestea se numara – INVIDIA, GELOZIA, MANDRIA, PESIMISMUL, NARCISISMUL. Dupa cum puteti vedea, toate acestea sunt comportamente si atitudini si risca sa se destabilizeze in orice situatie, conversatie, relatie sau circumstanta.

AUTO-ACCEPTAREA – secretul pentru intarirea nesigurantelor tale

Pentru a-ti accepta defectele, cele care nu sunt cu adevarat reale si sunt doar un rezultat al nesigurantei – cel mai important lucru este sa muncesti la autoacceptare. De exemplu, chiar daca eu consider ca excesul de greutate este un defect, ca a fi rusinos este un defect, ca a avea urechile mai mari si a le ascunde sub par sau tendinta de a ma balbai sunt toate defecte, obligatia mea imediata este de a-mi intari si consolida increderea in mine.

Asadar, autoacceptarea este mult mai puternica decat respectul de sine. Care este motivul? Aceasta din urma depinde nu numai de viziunea pozitiva ce o am despre mine. Ceea ce imi spun altii sau ce cred eu ca acestia cred despre mine, alimenteaza si mai mult aceasta latura psihologica. In schimb, auto-acceptarea nu are nevoie de „intarir” din exterior.

Acceptarea de sine inseamna sa invatam sa ne iubim pe noi insine si de a accepta neconditionat tot ceea ce suntem. Trebuie sa ne acordam RESPECT, IUBIRE SI CONSIDERATIE.

Cum sa-mi accept defectele daca acestea sunt trasaturi sa ma afecteaza pe mine si alte persoane?

Comunicarea agresiva, nerabdarea, gelozia, incapacitatea de a intelege punctele de vedere ale altor persoane… Pentru a-mi accepta defectele care pot sa reprezinte obstacole in relatiile mele cu ceilalti este sa imi dau seama de „gravitatea” acestora.

Odata „identificate”, acestea trebuie sa treaca prin procesul de acceptare si transformare.

Aceasta transformare necesita cunoastere. Astfel, in spatele invidiei sau a geloziei exista de obicei o stima de sine scazuta. Dupa o comunicare agresiva exista si o gestionare gresita a emotiilor. Prin urmare, cel mai bun remediu pentru modelarea defectelor si convertirea acestora in calitati, ne obliga, in multe cazuri, sa apelam la terapie psihologica.

Procedand astfel, ne poate schimba viata. Tineti cont de asta!