Tarta cu fistic

Această tartă fără gluten cu migdale, bazată pe o rețetă frantuzeasca, este perfectă pentru cei care caută un desert ușor, dar plin de savoare.

Fără făină și cu o textură delicată, această tartă impresionează prin gustul intens de migdale și simplitatea ingredientelor.

Ideală pentru persoanele care urmează o dietă fără gluten, dar și pentru oricine vrea să prepare rapid un desert deosebit, care amintește de bucătăriile tradiționale din vremurile de demult.

Ingrediente:

  • 60 g zahăr (¼ cană)
  • 4 ouă
  • 60 g unt (¼ cană)
  • 50 ml Triple Sec (lichior la alegere)
  • 125 g migdale măcinate (aproximativ 1 cană)
  • 60 g amidon (½ cană; poate fi amidon de porumb, cartofi)
  • 15 g fistic și 15 g migdale (tocate)
  • 15 g zahăr
  • gem de caise

Mod de preparare:

Preîncălzește cuptorul la 180 °C.

Într-un bol mare, bate ouăle cu zahărul până obții o compoziție pufoasă.

Adaugă untul topit și lichiorul Triple Sec, amestecând bine.

Treptat, încorporează migdalele măcinate și amidonul, amestecând până se omogenizează aluatul.

Coacerea:

Tapetează o formă de tartă cu diametrul de 20-25 cm cu hârtie de copt sau unge-o cu unt și presară făină.

Toarnă aluatul în formă și uniformizează-l.

Coace tarta în cuptorul preîncălzit la 180 °C timp de aproximativ 25-30 minute, sau până este coaptă și începe să se desprindă de marginile formei.

Lasă tarta să se răcească complet înainte de a o scoate din formă și a o tăia.

După ce tarta s-a răcit complet, unge-o cu un strat subțire de gem de caise.

Într-un bol, amestecă fisticul și migdalele tocate împreună cu zahărul.

Presară amestecul uniform pe suprafața tartei, pentru a obține o crustă crocantă.

Sfaturi:

Poți folosi alt tip de lichior pentru a varia gustul – amaretto este o alegere excelentă.

Dacă nu ai amidon, poți folosi făină simplă, însă tarta nu va mai fi fără gluten.

Pentru o notă de prospețime, poți decora tarta cu fructe proaspete, precum zmeură sau căpșuni.

Gemul de caise poate fi înlocuit cu gem de portocale sau coacăze pentru o aromă ușor diferită.

Tarta este și mai bună a doua zi, când aromele se combină perfect și devine mai suculentă.